Copilul tau are incredere in tine?

La inceputul vietii sale, copilul este obligat sa aiba incredere in tine. El nu poate face nimic de unul singur. Un parinte pe care copilul se poate baza este parintele care, inca de la nastere, isi creste copilul cu iubire, dar si cu respect. Nu il lasa sa sufere de foame, il schimba la timpul potrivit pentru copil, nu pentru parinte. Il mangaie si il ia in brate, ii vorbeste dragastos si se joaca cu el. Si, mai ales, parintele isi exprima bucuria de a avea acest copil.

Increderea se construieste din primele zile de viata. Daca un parinte inca mai spune ‘’ei, nu intelege el ce vorbim’’, a pornit deja gresit. Copilul poate nu intelege toate cuvintele, dar cunoaste tonul vocii parintilor cu mult inainte de a se naste si simte aproape imediat cand ceva este in neregula.

E important sa stim ca nu pacalim copilul niciodata. Nu-i spune ca nu merge televizorul pe postul de desene animate. Spune-i mai degraba ca ai o surpriza pentru el. Asadar, mergi cu el afara, in parc sau daca e prea frig, stati in casa si invata-l lucruri pe care nu le stie inca: sa coloreze, sa taie cu foarfeca, colaje. Acest lucru inseamna distragerea atentiei spre ceva mult mai bun pentru el.

Stim ca uneori copiii pot fi foarte incapatanati. mai degraba priviti acest lucru ca pe o calitate si nu ca pe un defect si incercati sa redirectionati incapatarea sa spre ceva constructiv. Fiti atenti, incapatanarea constanta semnifica cu totul altceva: poate fi o nemultumire a sa, un soi de revolta, un strigat de ajutor! Poate ca spune ‘’uita-te la mine, sunt aici, ma simt nevazut, neauzit si poate purtandu-ma asa vei fi langa mine’’.

Primul pas in castigarea increderii copilului tau este sa il tratezi cu consideratie. Sa nu te porti cu el ca si cu o jucarie. Sa-i acorzi din timpul tau, mai ales calitativ, daca durata este prea scurta. Adevarul ca noi toti ne straduim sa muncim cat mai mult si mai bine si pentru a-i asigura lui o viata buna. Doar ca acest lucru ne intereseaza in exclusivitate pe noi, ca parinti. Copiii au nevoie ca, daca i-ai spus ca ii citesti diseara o poveste, atunci chiar sa faci asta. Daca i-ai spus ca-i vei cumpara ceva, atunci cumpara-i, nu te gandi ca ai spus asta doar ca sa ai un moment de liniste. Nu il dezamgi! Daca n-o faci pentru el, fa-o pentru tine. Nu cred ca iti doresti sa te simti dezamagit de copilul tau mai tarziu. Dar daca el nu va vedea de mic ce inseamna increderea intre oameni, va creste fara acest reper, iar relatiile lui, inclusiv cu parintii, vor fi slabite din multe puncte de vedere. Astfel va cauta increderea in prieteni, in cunoscuti, in vecini sau colegi. Sincer, e greu de crezut ca o va simti vreodata, chiar daca o gaseste, din simplul motiv ca nu a fost invatat.

In cazul in care ai promis ceva si apare un eveniment neasteptat care te impiedica sa-ti duci promisiunea pana la capat, mergi si spune-i ce se intampla. Spune-i cu blandete si arata-i ca regreti. El va intelege mai mult decat crezi. Eventual stabileste o alta zi pentru ceea ce aveati de facut, dar doar daca stii sigur ca vei putea. Asa iti vei invata copilul sa-si asume responsabilitatea si el, la randul lui si, mai ales il vei invata sa comunice. Daca insa te duci si-i spui nervos sau vei striga la el din pragul usii ca anulati activitatea voastra impreuna, atunci copilul se va simti neimportant, neinteles si respins.

Vorbiti si purtati-va cu copilul vostru asa cum v-ati dori sa se fi purtat si parintii vostri. Poate nici voi nu ati invatat cum se face asta, poate modelul vostru de relatie parinte-copil a fost unul manipulator, indiferent sau nerespectuos. Schimbati ceva, faceti diferit! Nici noi nu mai suntem ca parintii nostri si, cu siguranta, nici copiii nostri nu mai sunt ca noi.