In cautarea perfectiunii

Un grup de femei se adunase pentru a sarbatori apropiata casatorie a unei prietene. In timpul serii, viitoarea mireasa si-a intrebat una din prietenele mai mari ca ea si inca nemaritata:

– Cum se face ca nu te-ai maritat niciodata? Nu ai gasit niciodata omul potrivit?
– O, ba da, l-am gasit, nu asta-i problema.
– Atunci ce s-a intamplat? a intrebat logodnica
– A fost asa, a spus prietena ei. Stiam exact ce cautam. Trebuia sa fie barbatul perfect. Aveam o lista a tuturor calitatilor pe care mi le doream la un tip si am pornit prin lume pentru a-l gasi. Trebuia, pur si simplu, sa fie cel potrivit, si a fost.
– Spune-mi, a intrebat curioasa logodnica, ce s-a intamplat?
– Ei bine, am inceput sa caut prin New York, unde am gasit un barbat foarte bogat. Era generos in ceea ce priveste banii lui, dar retras si nesociabil. Asa ca l-am taiat imediat de pe lista. Am pornit spre Los Angeles, cautand peste tot intre New York si Coasta de Vest. In LA am gasit un barbat care nu numai ca era bogat, dar ii placea distractia, era vesel, prietenos. Avea bogatie si toate calitatile sociale pe care le-as putea dori vreodata de la un tip. Din nefericire nu prea era frumos. Ma tot gandeam: ‘’Daca ma marit cu el, va trebui sa ma trezesc langa acest chip urat in fiecare dimineata’’. Nu, nici el nu era Domnul Perfect.

La Sydney mi–a parut ca ma apropii de tinta. Acolo am intalnit un tip cu stare. Era prietenos si sociabil si uimitor de frumos. Era inalt., blond si musculos. Facea surfing, mergea la fitness si avea trup de fotomodel. Dar la toti barbatii pe care ii intalneam parea sa fie de fiecare data si o latura inacceptabila. La el: atitudinea aroganta, de mascul. Era misogin.

Asa ca mi-am continuat calatoriile in Europa. La Londra am cunsocut un barbat bogat, sociabil, frumos si deschis la minte in ideile despre femei. Eram chiar foarte aproape de ideal. La inceput am crezut ca, in fine, il gasisem, dar ii lipseau romantismul si senszualitatea pe care le cautam. E bine sa ai alaturi de tine un tip care va gati si va spala vasele, dar cred ca imi trebuie si tratamentul de tipul trandafir rosu si picnic sub clar de luna.

Trecand Canalul ca sa ajung la Paris, l-am gasit. Stii ce se spune despre francezi. Ei bine, le avea pe toate. Era bogat, prietenos, frumos, destupat la minte si foarte senzual. A primit calificativul maxim la fiecare punct de pe lista mea. Nu incapea discutia. El era barbatul meu perfect.

– Atunci, a exclamat viitoarea mireasa, de ce nu te-ai casatorit cu el?
– O, a raspuns prietena. Motivul a fost simplu. Cauta femeia perfecta.

(G. BURNS – 101 povesti vindecatoare)